Povesti:

LILITH-FEMEIA VAMPIR

Lilith este o fiinţă care, deşi menţionată foarte vag în Biblie, ea îşi găseşte totuşi un loc mai bine definit în unele texte apocrife evreieşti.

Lilith, năluca nopţii

Deşi puţini ştiu de existenţa ei, Lilith a fost prima soţie a lui Adam, dar care a refuzat să i se supună şi a dorit să aibe drepturi egale cu cele ale bărbatului. Izgonită pentru această nesupunere ea s-ar fi retras într-o pădure, un loc blestemat. În Isaia, 34, 14 putem citi următoarele cuvinte: „Fiarele din pustie se vor întâlni acolo cu câinii sălbatici, şi ţapii păroşi se vor chema unii pe alţii. Acolo îşi va avea locuinţa năluca nopţii, şi îşi va găsi loc de odihnă.”

Transformată în vampir, Lilith le suge sângele gravidelor

Aceasta nălucă a nopţii nu este nimeni altcineva decât Lilith care va atrage către dânsa toţi demonii şi toate întruchipările păcatului. Izgonită din graţia Domnului, rămasă fără soţ sau posibilitatea de a avea copii, Lilith devine vampir, ademenind bărbaţii prin frumuseţea ei asemenea unui Sccubus, culcându-se cu ei, sugând sângele femeilor gravide, provocând moartea copiilor sau chiar uciderea de bebeluşi. Plăcerea ei de a ucide s-ar fi transformat într-o nevoie.

Din Cain şi Lilith au răsărit vampirii şi demonii

Următorul pasaj se referă la un şarpe, acesta poate fi însuşi Samael sau chiar o altă denumire dată lui Lilith: „ Acolo îşi va face cuibul şarpele de noapte, îşi va pune ouăle, le va cloci, şi îşi va strânge puii la umbra lui; acolo se vor strânge toţi ulii: fiecare la tovarăşul lui.” Putem interpreta acest pasaj în diverse moduri, dacă considerăm că în el este vorba de Lilith atunci o a doua ipoteză se adevereşte. Conform unor legende pierdute în negura vremurilor (Alfabetul lui Ben-Sira) Cain, fiul lui Adam, ar fi întâlnit-o pe Lilith la Marea Roşie, uniunea lor intru sânge dând naştere unui şir nesfârşit de vampiri şi demoni.

Lilith va trăi pentru totdeauna

Pasajul 17 din acelaşi capitol spune: „El (Dumnezeu) a tras la sorţi pentru ele şi mâna Lui le-a împărţit cu funia de măsurat ţara aceasta: ele o vor stăpâni totdeauna şi o vor locui din veac în veac.” Trimiterea la viaţa eternă este extrem de evidentă, oare ar fi o prea mare îndrăzneala să credem că este vorba despre vampiri? Dacă am considera că Dumnezeu nu este fără de păcat (cum încearcă să afirme mai mulţi specialişti) am putea vedea în Lilith o greşeală crucială a lui Dumnezeu pe care acesta încearcă să o „repare” dându-le acestor fiinţe damnate un loc în care să poată bântui. Desigur că ele au moştenit nevoia „mamei” şi vor încerca să supravieţuiască chiar dacă asta ar însemna a ucide.

Lilith se găseşte în pădurea dinaintea iadului?

Locul acesta blestemat, pădurea aceasta, este găsită şi în opera lui Dante „Divina comedia” în volumul „Infernul”. Pentru a ajunge la porţile Infernului, Dante şi-a imaginat trecerea printr-o pădure sinistră în care păcatele căutau să-l ademenească sub forma unor animale (ex: lupoica – desfrâu, lăcomie, gelozie). Poate fi aceasta o viziune asupra acelui loc în care se găseşte şi Lilith, din care porneşte originea vampirilor?

Lilith=Lamie, femeia care seducea tinerii şi le sugea sângele

Aceasta este explicaţia biblică (dacă o putem numi aşa) a “naşterii” vampirilor şi a apariţiei lui Lilith, dar în mitologie, mai ales în credinţa grecilor antici, Lilith are o altă origine. Cei ce cunosc mitologia antică sunt familiari cu termenul de Lamie. Ele sunt genii feminine care-i ispiteau pe tineri cu înfăţişarea lor frumoasă, pentru a le suge sângele. Legenda spune că Lamia a fost o regină a Libiei, care l-a sedus pe Zeus; furioasă, Hera a transformat-o în spectru şi i-a ucis copiii. Drept răzbunare, Lamia răpea copiii nenăscuţi din pântecul matern. În „Vulgata”, numele ei este tradus prin Lilith. În demonologie, e un vampir nocturn, un fel de Sccubus apropiat de strigoi. Lamiile apar în capodopera lui Goethe, „Faust” alături de alte creaturi ale întunericului, ele fiind înrudite cu Mefisto, numele purtat de Satana în această operă.

Femeie-vampir dezgropata in Italia dupa patru secole

In Italia au fost descoperite ramasitele unei femei in al carei craniu fusese infipt, in secolul al XVI-lea, un tarus din piatra.

Potrivit antropologilor italieni, aceasta descoperire demonstreaza cat de puternica era frica de vampiri in Evul Mediul.

Craniul “femeii-vampir” a fost descoperit in timpul unor sapaturi arheologice intreprinse intr-un cimitir medieval de pe insula Lazzaretto Nuovo, din apropiere de Venetia. Un pietroi lung si ascutit este infipt in gura larg deschisa a raposatei.

In Evul Mediu se credea ca femeile-vampir erau responsabile pentru raspandirea ciumei pe continent, a precizat antropologul Matteo Borrini de la Universitatea din Florenta. Astfel, pentru a le impiedica sa se ridice din mormant si sa atace din nou, moartelor, suspectate de vampirism, li se fixau, in gura, pietre sau caramizi.

Convingerea ca victimele ciumei se transformau in vampiri era destul de raspandita in acele vremuri, mai ales ca muribunzii sangerau pe gura.

Ramasitele “femeii-vampir” au fost descoperite intr-o groapa comuna in care au fost inhumate victimele unei epidemii de ciuma izbucnite la Venetia in 1576.

Borrini mai spune ca “vanatorii de vampiri” au actionat atat de brutal incat i-au rupt decedatei mai multi dinti in momentul in care i-au infipt piatra in gura

SE spune ca atunci cand erau deescoperiti vampiri,cand dormeau (ziua) erau dezgropati si li se bagau o piatra in gura astfel ca atunci cand se trezeau nu mai puteau sa muste pe nimeni.